Ministerul de finanțe a decis să îndulcească exclusivistele condiții pe care companiile care desfășoară activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale trebuie să le îndeplinească pentru a fi scutite de la plata impozitului pe cifra de afaceri, după ce a constatat că niciun operator economic nu se califică pentru această scutire.
Guvernul estimează că va încasa anul viitor 340 de milioane de lei din impozitul specific de 0,5% pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol și gaze naturale, suma urmând a ajunge la aproximativ un miliard de lei în 2026 și 2027. Dacă estimarea pentru anul viitor pare una realistă, în linie cu prognozele principalilor actori din domeniu, Romgaz și OMV Petrom SA, cea pentru 2026 și 2027 este cel puțin surprinzătoare, potrivit actualei legislații acest impozit urmând a fi înlocuit din 2026 cu cel de 1%, însă obligația de plată se activează numai dacă impozitul pe profit achitat de respectivele companii este inferior celui de 1% pe cifra de afaceri, ceea ce nu este cazul.
Cea mai importantă companie de gaze autohtonă, Romgaz, controlată de statul român, va achita aproximativ 30 de milioane de lei/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 să nu mai achite niciun leu, impozitul pe profit plătit de companie situându-se peste pragul de 1% din cifra de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Și furnizorii de energie electrică și gaze naturale, alături de transportatorii și distribuitorii de profil, ar urma să scape de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit formei finale a proiectului de lege cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul și-a asumat astăzi răspunderea în Parlament, rezultată în urma amendamentelor depuse de senatori și deputați.
Operatoriii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale ar urma să fie scutiți de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit amendamentelor depuse de partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL, la proiectul cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul își va asuma astăzi răspunderea în Parlament.
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.
Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
Banii încasați la bugetul de stat sub formă de supraimpozit și redevențe de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre ar urma să fie distribuiți către conturile individuale ale cetățenilor români la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), existente sau nou-create, oarecum pe model norvegian.
Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.
Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.
Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Printre factorii care intră în calculul acestui reper de preț se numără și evaluarea obligațiilor fiscale asupra posibilei producții viitoare de gaze din Neptun Deep, pe baza proiectului de modificare a Legii offshore anunțat ca pregătit de către Guvern, dar nefăcut încă public, prin care se intenționează reducerea poverii impozitării.
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public anterior de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a decis prin vot maasupra propunerii Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public deja de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Profitul net al producătorului de gaze naturale controlat de stat Romgaz a crescut cu 5,5% în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 571,9 milioane lei, cu toate că producția de gaze a companiei s-a redus cu 4,7%, veniturile din vânzarea acestora au scăzut cu peste 18%, iar cifra de afaceri per total – cu mai mult de 16%.
Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.
Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.
Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.
Majorarea de către Guvern de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei ANRE pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energiei și gazelor naturale afectează direct capacitatea Depogaz Ploiești, operatorul de stocare controlat 100% de producătorul de stat Romgaz, de a investi în creșterea capacității de înmagazinare gaze a României, în condițiile în care Depogaz are în plan investiții de peste 720 milioane lei până în 2022, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Bogdan Stănescu, într-un interviu acordat Profit.ro.
Totul a pornit de la faptul că, în decembrie 2017, primarii au constatat că în proiectul de buget de stat pe 2018 apare o prevedere prin care Guvernul "confiscă" jumătate din excedentele bugetare din 2016 și 2017 ale autorităților locale. Cum? Diminuând cu 50% din excedentele bugetare respective sumele alocate primăriilor de la centru pentru echilibrare, din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.